Unii investitori români încearcă să producă mobilier medical. Criza i-a determinat pe cei străini să renunţe la investiţii directe

17 apr 2013 Autor: Ioana David

Vezi galeria foto Alexandru Nicolae, director de vânzări al BTL România Aparatură Medicală SRL

Companiile care dotează cu mobilier şi aparatură spitalele şi cabinetele medicilor spun că şi-au conservat afacerile în 2012, dar că începutul acestui an a fost greu, în piaţa de profil resimţindu-se blocajul generat de unele declaraţii ale Ministerului Sănătăţii. Este vorba despre faptul că ministrul a anunţat în prima lună de mandat că ar putea să renunţe să mai deconteze bani pentru mediul privat, modificare ce urma să intre în vigoare de la 1 aprilie.
 
Declaraţiile au avut un prim impact asupra investitorilor care intenţionau să facă spitale sau clinici private, dar şi indirect, asupra celor care ar fi trebuit să livreze echipamente şi diferite materiale.
 
Intenţia nu s-a materializat în forma anunţată, însă banii pe care mediul privat îi poate obţine drept finanţare din partea sectorului de stat au fost plafonaţi de la 1 aprilie. Sectorul privat generează însă numai o parte redusă din businessul pe care îl derulează companiile de profil, însă nici zona publică nu a avut parte de un început mai bun de an. Pe de altă parte, nici mediul public nu a scăpat de probleme. În primele trei luni, spitalele de stat au primit sume similare cu cele din aceeaşi perioadă a anului 2012, în con­diţiile în care documentul care permitea contractarea în funcţie de bugetul acestui an (contractul-cadru) a intrat în vigoare abia din aprilie.
 
„Semnalele nu arată că ar fi vorba despre o revenire (a acestei industrii în 2013 – n.red.). Ceva trebuie făcut, fie că acel «ceva» înseamnă dezvoltarea me­diului privat sau modificarea unor legi în sănătate. (...) Cererea din partea spitalelor de stat este mai slabă din cauza faptului că bu­getul nu s-a aprobat, iar acestea au funcţionat cu a 12-a parte din bugetul de anul trecut. În aceste condiţii nu au putut or­ganiza licitaţii“, a spus Cornel Co­şă­reanu, acţionar al Adion Prodim­pex­trans din Bucureşti. Veniturile obţinute din vânzarea de produse către sectorul de stat reprezintă 75% din businessul Adion, restul fiind generat de mediul privat.
 
Adion a avut anul trecut o cifră de afaceri de 1,6-1,7 mil. euro, similară cu cea din 2011, compania având în porto­foliu produse precum mobilier pentru spitale şi cabinete medicale, echi­pa­mente medicale, echipamente de intervenţie rapidă, instrumentar medical şi consu­mabile.
 
Această piaţă este, potrivit esti­mă­rilor ZF, de ordinul sutelor de milioane de euro. 
 
Compania importă din Polonia, Un­garia, Italia, Franţa, Germania, Portugalia, Cehia, Coreea, China sau India (pentru consumabile), însă încearcă şi propria producţie, la Târgul ROMMEDICA, spre exemplu, adu­când o masă de operaţie realizată în atelierul propriu.
 
 
Un business complicat
 
„Suntem importator şi distri­buitor. Producţia este nesemni­fi­cativă. Avem un mic atelier de pro­ducţie cu câţiva angajaţi“, a mai spus Cornel Co­şăreanu.
 
În cadrul companiei lucrează apro­xi­mativ 30 de angajaţi, iar Coşă­reanu a ex­plicat că anul trecut a reuşit să-şi conserve cifra de afaceri, însă şi-a redus profitul.
 
Produsele vândute de Adion ajung în cabinetele medicilor de fa­milie (EKG, truse de mici intervenţii chirur­gicale, truse de mici diagnos­tice, ten­sio­metre, stetoscoape), me­dicilor de medicina muncii (ca­solete, sterili­zoare) sau ale medicilor spe­cialişti (EKG din clase superioare), dar şi la spitalele de stat şi private.
 
Privind în urmă, el spune că 2007 a fost cel mai bun an pentru companie, iar în 2012 este fericit că nu a dat înapoi, în pofida regresului general.
 
„Este un business complicat şi cu influenţe politice mai ales de doi – trei ani de când s-au transferat spitalele la autorităţile locale. Acordarea banilor de la administraţia locală se face politic, iar spitalul poate să primească mai mulţi sau mai puţini bani în funcţie de acest lucru“, a mai spus repre­zentantul Adion. Cu toate aces­tea, el este de părere că descen­tra­lizarea nu este un concept greşit.
 
În 2010 a avut loc descentralizarea în sistemul de sănătate, când apro­xi­mativ 370 de spitale au trecut din administrarea Ministerului Sănă­tăţii în cea a autorităţilor locale. Astfel că pri­măriile sunt cele care răspund de aceste unităţi. Separat, mai există şi alte 50 de spitale de urgenţă sau de impor­tan­ţă strategică care au rămas la minister.
 
„Din păcate au fost firme care au ieşit din piaţă şi altele care de-abia mai trăiesc. Am întâlnit şi firme noi apărute cu capital străin sau autohton care au considerat că este o oportunitate în acest domeniu“, a mai spus Coşăreanu.
 
 
O piaţă în schimbare rapidă
 
Sute de firme sunt prezente în această industrie, însă există o fluctuaţie mare a acestora, în condiţiile în care în ultimii ani au căzut „pradă“ crizei economice.
 
„Sunt foarte multe firme care se deschid, sunt pe piaţă trei-patru ani, dar nu mai auzi nimic despre ele“, spune Alexandru Nicolae, director de vânzări al BTL România Aparatură Medicală SRL, divizia din România a producătorului din Cehia.
 
Firma are o cifră de afaceri de aproximativ 6,5 milioane de euro şi jumătate din afaceri sunt realizate prin vânzarea de produse către mediul privat. Este specializată pe vânzarea de apara­tură de fizioterapie şi cardiologie.
 
El spune că a reuşit să depăşească perioada dificilă a ultimilor ani după ce firma din Cehia a continuat investiţiile în dezvoltarea de produse.
 
La un moment dat a existat şi posibilitatea unei investiţii în producţie în România, dar la care s-a renunţat.
 
Alexandru Nicolae observă că dacă în România piaţa este mai slabă, în Polonia spre exemplu lucrurile nu s-au schimbat în rău în ultimii doi ani.
 
Directorul de vânzări al BTL România a explicat că modelul de afaceri constă în împărţirea ţării în opt regiuni, pe fiecare dintre acestea fiind un responsabil de cardiologie şi încă unul de fizioterapie şi recuperare.
 
 
Cel mai mare proiect: la stat
 
„În ultimul an piaţa a fost destul de slabă în cerere. Acum este şi mai slabă de când cu noile decizii ale MS. Practic piaţa s-a blocat. Clienţii noştri cu care aveam discuţii s-au oprit până la noi decizii. Pe de altă parte, spitalele de stat sunt slab dotate şi trebuie reabilitate. Pe piaţa privată se investea destul de mult, iar interesul ar trebui să revină în perioadă următoare“, a spus Cristian Biţu, area business manager al Eyecon Medical, companie românească.
 
Cel mai mare proiect pe care l-au derulat a fost Institutul Oncologic din Iaşi. La acesta, statul român a lucrat 16-17 ani şi reprezintă unul dintre puţinele spitale de stat care au apărut în România după Revoluţie.
 
Jumătate din cifra de afaceri a companiei este generată de sectorul de stat. Majoritatea produselor pe care compania le vinde în România sunt importate din Italia şi Germania.
 
Biţu observă că produsele din China reprezintă „o problemă majoră“  pentru această piaţă deoarece „vin cu produse la preţuri foarte joase pe care le copiază la târgurile internaţionale“. 
 
 
 
 
 
 
 
 
Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

DIN ACEEASI CATEGORIE:
vezi mai multe