Cum vor bancherii să atragă IMM-urile: cu finanţări la fel de scumpe ca un credit de consum
3 apr 2013
Chiar dacă întreprinderile mici şi mijlocii au apărut de nenumărate ori în declaraţiile bancherilor ca fiind un segment de clientelă strategic, în realitate firmele mici au avut mai greu acces la finanţare în ultimii ani în condiţiile în care restanţele la creditele vechi au crescut, iar afacerile şi implicit capacitatea de rambursare a împrumuturilor s-au diminuat. Iar atunci când primesc bani, aceştia nu sunt deloc ieftini.
Numai câteva dintre ofertele de credite pentru IMM-uri existente pe piaţă afişează dobânzi de o singură cifră, de cele mai multe ori firmele fiind nevoite să suporte marje de dobândă ridicate chiar dacă aduc garanţii la bancă.
Astfel, pentru o linie de finanţare pe termen scurt dobânzile nominale variază între 9% şi aproape 14% pe an la lei, la care se adaugă cel puţin un comision de acordare de 1-1,5% din suma împrumutată. La creditele pentru investiţii acordate pe termene mai lungi şi cu mai multe garanţii dobânda urcă până la 11% pe an. Spre comparaţie, unele bănci vând clienţilor persoane fizice credite de consum negarantate cu dobânzi de 11-12% pe an.
Bancherii spun că şansele unei întreprinderi mici de a contracta un credit cresc atunci când profiturile obţinute sunt utilizate pentru majorarea capitalului şi când nu sunt înregistrate restanţe la plata obligaţiilor fiscale. Puţine IMM-uri au reuşit să obţină însă rezultate pozitive în ultimii ani, iar întârzierile la plata taxelor şi impozitelor au fost inevitabile în contextul blocajului financiar din economie.
Numeroase IMM-uri au produs pierderi în criză, iar rezultatele negative atârnă greu în decizia ofiţerilor de credit de a aproba sau nu un împrumut. Mai mult, tratând sectorul IMM-urilor ca pe un întreg, bancherii au respins multe dosare de credit pe motivul performanţei slabe a portofoliului de credite acordate pe acest segment.
La sfârşitul anului trecut rata creditelor neperformante pe segmentul IMM-urilor atingea 24%, ceea ce înseamnă că unu din patru credite acordate este achitat cu o întârziere mai mare de 90 de zile sau nu mai este achitat deloc. Spre comparaţie, rata de neperformanţă în cazul companiilor mari era de 5-6%.
Firmele mici îşi plătesc cu întârzieri tot mai mari ratele la bancă în condiţiile în care la rândul lor îşi primesc mai greu banii pe mărfurile livrate. De multe ori, termenele de plată au fost împinse chiar până la 180 de zile, în timp ce în numeroase cazuri nu reuşesc să îşi mai recupereze deloc banii pentru că atunci când merg la bancă să deconteze un cec sau un bilet la ordin nu găsesc bani în conturile emitenţilor.
O soluţie pentru IMM-urile care au nevoie de finanţare ar fi urmărirea programelor de sprijin iniţiate de stat. Lipsa garanţiilor este una dintre problemele cu care se confruntă întreprinderile mici şi mijlocii, în acest caz putând apela, în schimbul unui comision, la garanţiile oferite de stat prin Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.
Şi acest ajutor a rămas însă de cele mai multe ori doar pe hârtie. Numai 18.000 de IMM-uri au beneficiat de garanţiile Fondului în ultimii patru ani, ceea ce înseamnă mai puţin de 4% din numărul total de firme mici şi mijlocii din România. Fondul afirmă că prin garanţiile acordate a contribuit la menţinerea a 270.000 de locuri de muncă, dar alte sute de mii de locuri de muncă s-au evaporat pentru că firmele care le creaseră s-au închis din lipsă de finanţare.
Fondul este reticent să acorde garanţii mai ales în contextul în care, pe fondul ratei ridicate de neperformanţă a portofoliului de credite IMM, bancherii trec la executarea garanţiei imediat ce clientul dă semne că are probleme cu rambursarea împrumutului, fără să mai caute vreo soluţie de restructurare.
Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.
- Ionuţ Dumitru, economist-şef Raiffeisen Bank: România nu are astăzi resurse proprii cu care să facă nicio lucrare mare de infrastructură, iar după 2027 probabil nu mai putem conta pe fonduri europene. România nu va mai fi pe lista de priorităţi
- tbi bank a încheiat un parteneriat cu Safety Broker, prin care clienţii pot cumpăra asigurări, inclusiv RCA, în 4 rate fără dobândă sau în 6-12 rate cu dobândă
- Valentin Lazea, economistul-şef al BNR: Potenţialul de creştere economică al României este acum de 3,5-4%. Ideea că România poate creşte cu orice ritm este un fals. Forţa de muncă este foarte limitată
- Alpha Bank Romania, profit net de 16 milioane de euro în T1, în creştere cu 45%, şi active de 4,7 miliarde euro, în urcare cu 8%
- SUA ameninţă Raiffeisen cu restrângerea accesului la sistemul financiar american din cauza implicării din Rusia