Pe ce am plătit un miliard de euro: ce autostrăzi se vor construi anul acesta?

14 apr 2013 Autor: Andreea Neferu

Anul acesta ar trebui, cel puţin potrivit situaţiilor de pe hârtie, să fie tăiate panglici pentru încă 250 de kilometri de autostrăzi, pentru care deja au fost cheltuite fonduri de un miliard de euro. În contextul în care sumele destinate finanţării infrastructurii rutiere au fost drastic reduse, iar banii europeni care merg către aceste autostrăzi sunt momentan presuspendaţi, planează încă un mare semn de întrebare cu privire la noile drumuri pe care într-adevăr se va circula din acest an. 

Şantierele de autostrăzi care se află în prezent în lucru au consumat până la începutul lunii martie peste 1 mld. euro, echivalentul a aproape 60% din valoarea totală a contractelor, de 1,75 mld. euro, arată calculele Business Construct pe baza datelor furnizate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Tot la 60% se ridică, în medie, şi stadiul fizic al celor circa 250 km de autostrăzi aflaţi în prezent în construcţie. O mare parte dintre ei, 150 km, ar fi trebuit să fie gata în luna aprilie a acestui an, însă vor fi inauguraţi cu cel puţin câteva luni întârziere, unul dintre motive fiind finanţarea precară, după cum anunţau recent constructorii. Plata cu întârziere a lucrărilor, precum şi diferitele probleme întâlnite pe şantier, printre care devierile de utilităţi, au condus la amânarea termenelor de finalizare a autostrăzilor.

Autostrada cu cele mai mari şanse de finalizare în următoarea perioadă este Simeria - Orăştie, cu o lungime de 32,5 kilometri. Tronsonul de 15 km dintre Deva şi Simeria a fost dat deja în folosinţă din luna decembrie. CNADNR, dar şi unul dintre constructorii autostrăzii, firma austriacă Strabag, au dat asigurări că pe 10 mai vor deschide circulaţia pe întreaga rută dintre Deva şi Orăştie.

Următoarele „la rând“ ar fi lotul doi din autostrada Nădlac-Arad, cu o lungime de 16,6 km, precum şi Orăştie-Sibiu, lot 1 (24 km), drumuri care ar urma să fie inaugurate în august, potrivit constructorilor.

La polul opus, autostrada Suplacu de Barcău-Borş rămâne o enig­mă în privinţa termenului de finalizare, în contextul în care de mai bine de un an aproape stă pe loc la un stadiu fizic de execuţie de circa 50%. Chiar şi aşa, americanii de la Bechtel, care o construiesc, continuă să în­ca­seze sume importante de la CNADNR, în cea mai mare parte fiind vor­ba de restanţe şi nicidecum de bani care să asigure reluarea lucrărilor.

O situaţie specială o au şi primii 6,5 kilometri din autostrada Bucureşti-Moara Vlăsiei (practic, tronsonul dintre şoseaua Petricani din Capitală şi Centura Bucureştiului), care momentan au rămas fără finan­ţare şi pe care lucrările stagnează de câteva luni bune la un stadiu de doar 11%, potrivit datelor CNADNR.

Speranţele constructorilor merg anul acesta şi către cei aproape 100 de kilometri de autostrăzi de pe Coridorul IV paneuropean ce au fost scoşi la licitaţie în vara anului trecut şi pentru care nu au fost anunţaţi câşigătorii nici până acum. Recent, Dan Şova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură, în subordinea căruia intră şi CNADNR, spunea că cel mai probabil la mijlocul lunii aprilie se vor anunţa constructorii acestor autostrăzi cu o valoare estimată la 900 mil. euro.

În altă ordine de idei, în prezent CNADNR se află şi în plin proces de selecţie a unui investitor privat care să finanţeze, să construiască şi să întreţină autostrada Comarnic-Braşov şi inelul de centură sud al Capitalei, ce va fi realizat la standard de autostradă.

Premisele unui an relativ bun în ceea ce priveşte autostrăzile există, însă momentan incertitudinea privind finanţarea acestora pune sub semnul întrebării noile inaugurări. Între timp, România continuă să stea la coada Europei în ceea ce priveşte reţeaua de autostrăzi, în contextul în care are doar 530 km de astfel de şosele.

Autostrada Suplacu de Barcău-Borş

Autostrada Suplacu de Barcău-Borş, construită de americanii de la Bechtel, nu a înaintat nici măcar cu un centimetru în ultimele luni. Mai mult, în întreg anul 2012 acest tronson de auto­stradă a avansat cu echivalentul a circa 600 de metri, în timp ce americanii au continuat să încaseze sume importante. Numai în 2012, Bechtel a primit de la CNADNR circa 76 de milioane de euro, majoritatea banilor fiind însă restanţe ale statului român faţă de americani. În prezent, autostrada este construită doar pe jumătate.

A3: Bucureşti - Centura Capitalei (Ştefăneşti)

Lucrările pe primii 6,5 kilometri din autostrada Bucureşti-Moara Vlăsiei se află la un stadiu de 11%, în contextul în care CNADNR spune că „lucrările de construire au fost suspendate din cauza insuficienţei alocaţiei bugetare“. Tronsonul, care se întinde între Capitală şi centura Bucureştiului (în dreptul localităţii Ştefăneştii de Jos) este vital pentru legarea oraşului de restul autostrăzii Bucureşti-Ploieşti, care în prezent este finalizată. Pentru a intra pe autostrada Bucureşti-Ploieşti, şoferii sunt nevoiţi în prezent să ajungă mai întâi pe centură. Auto­strada Bucureşti-Moara Vlăsiei este realizată de firmele italieneşti Pizzarotti şi Tirrena Scavi şi este singura autostradă din ţară cu câte trei benzi pe fiecare sens de mers.

Autostrada Deva-Orăştie

Autostrada Deva-Orăştie, cu o lungime de 32,5 kilometri, este cel mai înaintat şantier de autostradă din ţară, fiind gata în proporţie de 90,5%. De altfel, în luna decembrie a anului trecut a fost deschisă o porţiune de circa 15 kilometri din această autostradă, pe ruta Deva-Simeria. CNADNR şi unul dintre constructorii şoselei, Strabag, susţin că autostrada va fi gata în totalitate în mai. Constructorii autostrăzii sunt austriecii de la Strabag şi firma românească Straco Grup, controlată de Alexandru şi Traian Horpos, care au încasat până acum 142 de milioane de euro din contractul de 197 de milioane de euro pentru această şosea.

Autostrada Orăştie-Sibiu, lot 1

Primul lot al autostrăzii Orăştie-Sibiu, cu o lungime de circa 24 de kilometri, era construit aproape pe jumătate la începutul primei luni de primăvară. Autostrada, ce ar trebui să fie gata, potrivit termenului contractual, în aprilie, este construită de austriecii de la Strabag. Constructorul a declarat însă recent că tronsonul va fi gata abia în august. Austriecii au încasat până la începutul lunii martie circa 40% din contractul de peste 130 de milioane de euro, arată datele de la CNADNR.

Autostrada Orăştie-Sibiu, lot 2

Cel de-al doilea lot al autostrăzii Orăştie-Sibiu are aproape 20 de kilometri şi este realizat de firma românească Straco Grup alături de italienii de la Studio Corona. Constructorii au finalizat peste jumătate din această autostradă (54,3%), încasând circa 38 de milioane de euro din contractul de aproape 90 de milioane de euro, arată datele de la CNADNR. Termenul contractual de finalizare a acestui tronson este aprilie 2013, însă cel mai probabil deschiderea circulaţiei va fi amânată cu câteva luni.

Autostrada Orăştie-Sibiu, lot 3

A treia secţiune a autostrăzii Orăştie-Sibiu are o lungime de circa 22 de kilometri şi este realizată de italienii de la Impregilo. Aproape 66% din acest tronson era gata la începutul lunii martie, termenul contractual de finalizare fiind aprilie 2013. Pe această porţiune, la Aciliu, se regăseşte şi cel mai mare viaduct din România, cu o lungime de circa 1 kilometru şi o înălţime de 74 de metri. Constructorul italian a încasat până acum 75 de milioane de euro pentru această şosea, echivalentul a puţin peste jumătate din valoarea contractului.

Autostrada Orăştie-Sibiu, lot 4

Ultimul tronson din autostrada Orăştie-Sibiu are o lungime de circa 16 kilometri şi este realizat de italienii de la Astaldi şi de firma românească Euro Construct Trading 98, controlată de Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu. La începutul lunii martie era finalizat în proporţie de peste 57%, arată datele de la CNADNR. Constructorii au încasat până acum aproape 47 de milioane de euro din contractul de peste 115 milioane de euro.

Autostrada Nădlac-Arad, lot 2

Lotul 2 al autostrăzii Nădlac-Arad, realizat de austriecii de la Alpine, este al doilea cel mai înaintat şantier din cele aflate în construcţie pe Coridorul IV paneuropean, după Deva - Orăştie. Astfel, tronsonul era finalizat în proporţie de peste 80% la începutul lunii martie. Şoseaua are o lungime de 16,6 kilometri şi are ca termen de finalizare luna aprilie a acestui an, însă recent constructorul şoselei spunea că cel mai probabil autostrada va fi gata în august dacă nu vor exista probleme cu finanţările.

Autostrada Lugoj-Deva, lot 1

Cu o lungime de 27,5 kilometri, primul sector al autostrăzii Lugoj-Deva este construit de italienii de la Tirrena Scavi, Societa Italiana per Condotte D’Acqua şi Cossi Costruzioni. Deşi are ca termen contractual tot luna aprilie a acestui an, tronsonul este gata doar pe jumătate. Italienii au încasat până acum puţin peste jumătate din suma stipulată în contract, de circa 162 de milioane de euro, arată datele de la CNADNR.

Varianta de ocolire a Constanţei

Varianta de ocolire a municipiului Constanţa, deschisă parţial circulaţiei, este gata în proporţie de 88%, iar în luna iulie ar urma să fie finalizată integral, estimează CNADNR. Centura este deschisă traficului pe anumite porţiuni, respectiv pe sectorul dintre DN 39 - nodul rutier cu Autostrada Soarelui - intersecţia cu DN 3 - nodul rutier de la Ovidiu. Varianta de ocolire este realizată de spaniolii de la FCC Construccion, în asociere cu italienii de la Astaldi, iar valoarea contractului este de aproape 124 de milioane de euro, din care cei doi constructori au încasat deja 105 milioane de euro.