Care sunt domeniile noi cu risc de insolvenţă: investitorii în spitale private, eoliene sau jucătorii din bricolaj ar putea intra în incapacitate de plată în 2013

3 apr 2013 Autor: Cristi Moga

Pieţe care păreau sigure, „prea profitabile“ să nu investeşti în ele, ar putea furniza în perioada următoare o serie de dosare de insolvenţă răsunătoare, apreciază practicienii în insolvenţă, dar grosul procedurilor va continua să fie deschise în zona imobiliare - construcţii şi comerţ, care alături de industria prelucrătoare au fost cele mai afectate domenii ale ultimilor patru-cinci ani.

De unde ar mai putea sări „iepurele“ care anunţă incapacitatea de plată şi bagă în alertă toţi creditorii, de la cel mai mic furnizor până la banca finanţatoare?

Consultanţii Casei de Insolvenţă Transilvania au identificat la începutul acestui an cinci domenii cu risc, incluzând aici transporturile, serviciile medicale private, proiectele care depind de finan­ţări europene, sectorul de bricolaj şi industria de morărit şi panificaţie, dar pe fondul eveni­men­telor din ultimele săptămâni alte două industrii ar putea să se confrunte cu dosare importante de insol­venţă: domeniul alimentar şi cel al energiilor regenerabile, consideră alţi practicieni.

Pericolul din carne şi lapte

„În contextul unui consum limitat şi al accesului dificil la finanţare, este de aşteptat să rămână în topul insolvenţelor sectoare precum comerţul şi construcţiile, inclusiv domeniile conexe acestora. În mod special, piaţa produselor ali­men­tare pare a fi expusă zilele acestea unor riscuri im­portante, pe fondul controverselor legate de carnea de cal greşit etichetată ori laptele con­taminat. Este posibil ca pentru producătorii şi procesatorii mici şi medii, această perioadă agitată care a avut ca prim efect scăderea con­sumului, deficitul de numerar rezultat să nu poată fi acoperit din resursele existente şi să asistăm la mai multe insolvenţe de dimensiuni mai mari sau mai mici“, afirmă Dorin Petcu, coordonatorul firmei TZA Insolvenţă, divizia de insolvenţă a casei de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii, care gestionează active de 10 milioane de euro ale unor firme ajunse în incapacitate de plată.

Situaţia producătorilor de lapte, spre exemplu, este pusă în pericol atât de o posibilă scădere a consumului cauzată de scandalul aflatoxinei, cât şi de faptul că din 2015 piaţa va fi total liberalizată, astfel că brandurile româneşti vor avea o com­pe­tiţie şi mai crescută din partea importatorilor.

Energia verde intră în zona roşie

În altă ordine de idei, piaţa energiilor rege­ne­rabile trece în prezent printr-o perioadă de fră­mântări puternice, pe de o parte pe fondul unui număr nesustenabil de proiecte propuse spre dezvoltare şi pentru care nu există finanţare, iar pe de alta ca urmare a intenţiilor declarate ale Guvernului de a reduce schema de sprijin prin cer­ti­ficate verzi. Aceste elemente pot de ase­menea contribui la cazuri de insolvenţă.

„Nu cred că la momentul actual se poate vorbi de noi sectoare de activitate care să fie mai vulne­rabile decât altele, poate cu excepţia proiectelor de inves­tiţii în domeniul producerii de energie alter­nativă, care pare să se supra­încălzească în ultima vreme, semn premergător intrării în dificultate financiară“, afirmă Speranţa Munteanu, partener divizia consultanţă finan­cia­ră-restructurări în cadrul firmei de consultanţă KPMG.

Munteanu vede totodată un risc în ceea ce priveşte compa­niile care s-au lansat în ultimii 3-4 ani în proiecte de investiţii extinse, fără să dea mare atenţie condiţiilor de finanţare impuse la momentul acordării creditelor, şi care în acelaşi timp nu şi-au lăsat un spaţiu tampon suficent de consistent care să acomodeze varia­ţiile negative faţă de ipote­zele iniţiale ale planurilor lor.

„Aceste companii se con­fruntă acum cu dificultăţi la respectarea condiţiilor asumate în finanţare, ceea ce, în condiţiile unei atitudini mult mai prudente a finanţatorilor, conduce de cele mai multe ori la reducerea sau chiar sistarea finanţării, mai ales în cazul în care companiile nu au posibilitatea să-şi rederseze indicatorii prin injecţie de capital“, mai spune reprezentantul KPMG.

Noi coloşi industriali la pământ

Industria a fost şi în ultimii cinci ani un do­meniu care a dat o serie de insolvenţe de am­ploa­re, inclusiv din rândul companiilor cu ca­pital privat, cum a fost cazul grupului Interna­tional Railway Systems sau, mai recent, combi­natul Mechel Târgovişte sau grupul Romet, controlat de omul de afaceri Constantin Toma. Domeniul rămâne în continuare unul sensibil, astfel că jucătorii din insolvenţă se aşteaptă la noi dosare importante.

„Având în vedere trendul constant manifestat pe perioada crizei financiare începând din a doua jumătate a anului 2008, în care domeniul cel mai afectat a fost cel al comerţului, urmat de industrie şi de domeniul hotelier, apreciem că şi pentru 2013 structura pe domenii rămâne aceeaşi, cu menţiunea că din ce în ce mai multe nume sonore ale industriei vor trece prin încercările proce­durilor de restructurare ale insolvenţei“, apre­cia­ză Simona Miloş, partener în cadrul firmei RVA Insolvency.

Piaţa care a avut însă poate cel mai uşor acces la finanţare până la declanşarea crizei a fost cea imobiliară şi a construcţiilor, care va continua să dea şi în acest an de lucru practicienilor în insolvenţă şi bătăi de cap bancherilor.

„Domeniiile care vor genera şi mai departe insolvenţă vor fi aceleaşi, respectiv imobiliarele, comerţul şi industria prelucrătoare, având în vedere că nu s-a înregistrat nicio schimbare la nivelul pieţei şi nu există, în prezent, niciun semn de resuscitare“, afirmă Otilia Sava, partener în cadrul firmei de avocatură Ionescu şi Sava, în portofoliul căreia se află dosarele de insolvenţă ale unui dezvoltator care a realizat un proiect cu 250 de apartamente în Sinaia, o reţea de farmacii din Târgovişte sau o firmă de pază cu 250 de angajaţi.

Cum au ajuns bricolajul şi serviciile medicale domenii cu risc

În ceea ce priveşte domeniul medical, chiar mai expuse insolvenţei decât farmaciile sunt clinicile şi spitalele private, o piaţă care în urmă cu trei-patru ani se dezvolta într-un ritm accelerat, dar care, la fel ca energia regenerabilă, s-ar putea confrunta din acest an cu importante schimbări legislative vizavi de decontarea anumitor servicii de către stat. În plus, faptul că o bună parte din jucătorii de pe această piaţă s-au dezvoltat accesând finanţări care acoperă în unele cazuri chiar şi 90% din investiţie, iar din cauza crizei piaţa nu a crescut în ritmul aşteptat, poate fi de asemenea un element care să provoace intrarea în incapacitate de plată.

Pe de altă parte, unii jucători din retailul de bricolaj, al căror business a fost de asemenea lovit de numărul mic de şantiere active, ce a trimis în ultimii cinci ani peste 12.000 de firme din industria construcţiilor în insolvenţă, ar putea ajunge anul acesta în situaţia de a cere reorganizarea judiciară, în încercarea de a-şi salva afacerile.

„Sectorul de bricolaj a supravieţuit crizei mult mai bine decât sectoarele conexe: construcţiile şi imobiliarele. În speranţa revenirii pieţei, depo­zitele de bricolaj au continuat extinderea teri­torială chiar şi în ultimii ani, într-o piaţă ce s-a com­primat continuu. Dificultăţile financiare au fost generate pe de o parte de pierderile din activitatea curentă, iar pe de alta ca urmare a investiţiilor pentru des­chi­derea de noi depozite. În acest segment extrem de competitiv, creat de jucători naţionali şi multi­na­ţionali, nu s-a creat nicio segmentare a clientelei. Astfel, pentru cumpărători principalul criteriu de selecţie între un magazin şi altul a devenit preţul. Toate aceste motive fac din 2013 cel mai dificil an din ultima perioadă pentru segmentul magazinelor de bricolaj“, afirmă reprezentanţii Casei de Insolvenţă Transilvania.

După aproape cinci ani de recesiune sau stag­nare, insolvenţa a ajuns să contamineze com­panii din aproape toate sectoarele, dar jumătatea plină a paharului ar fi că în mediul de business are loc o oarecare selecţie naturală, la capătul căreia vor rămâne mai puţine firme, dar probabil mai solide.

Falimentul reţelei de hipermarketuri PIC, care în 2008 avea o cifră de afaceri de 154 mil. euro, poate fi considerat cel mai mare eşec din retailul local. Comerţul a fost, de altfel, cel mai afectat domeniu de criza ultimilor cinci ani