Noul val de investitori din agricultură

1 apr 2013 Autor: Gabriel Razi

Noul val de investitori din agricultură poate prelua ferme vegetale de până la 700 ha sau poate ridica grajduri cu 250 de vaci de lapte sau 500 de animale de carne

Profiturile mari făcute în ultimii ani în agricultură, un domeniu ocolit de investitori, au atras ca un magnet noi jucători în această piaţă.

Creşterea fluxurilor investiţionale din domeniu este vizibilă şi în statistici. Astfel, dacă acum opt ani investiţiile se ridicau la 500 mil. euro, la sfârşitul anului trecut au fost cel puţin duble, potrivit calculelor ZF, făcute pe baza datelor Eurostat. Ce business poate porni un investitor „de portofoliu“ cu un un milion de euro?

„Un investitor care vrea să bage 1 milion de euro în agricultură trebuie să aibă în primul rând în vedere că aici este foarte riscant şi drumul de la aceşti bani la faliment este foarte scurt. În agricultură este aproape ca la loterie dacă nu ai irigaţii. Prinzi un an prost şi poţi rămâne şi cu o gaură de 200-250.000 de euro“, explică Gheorghe Lămureanu, administrator al companiei Agroterra Import Export din Constanţa, care exploatează 1.200 de hectare de teren arabil.

Antreprenorul spune că 1 milion de euro reprezintă un buget suficient pentru achiziţia unei ferme ce are în arendă o suprafaţă cuprinsă între 500 şi 700 de hectare de teren arabil, dar şi pentru achiziţia mai multor utilaje. „Un investitor poate achizi­ţiona o fermă foarte frumoasă şi cu 300.000 de euro poate achiziţiona utilaje. Este foarte greu să achiziţionezi 1.000 de hectare de teren care să fie la un loc pentru că terenul este foarte fragmentat.“

Pentru o fermă de 700 de hectare este necesară achiziţia a patru tractoare de capacitate medie, a unei combine, dar şi a unui set de utilaje auxiliare precum pluguri, semănători sau grape cu disc.

Cu o astfel de achiziţie finalizată, un antreprenor nou în agricultură poate face primii paşi într-un plan de afaceri în care amortizarea investiţiei iniţiale ar urma să fie făcută în zece ani.

La preţurile din prezent la o producţie medie de 5-6 tone de cereale/hectar, un antreprenor poate obţine încasări totale de aproximativ 1 milion de euro dintr-o exploataţie de 700 de hectare.

„Profiturile obţinute variază între 1.000 şi 2.000 lei/hectar în funcţie de nivelul costurilor“, spune Lămureanu.

Marje de 15-20% din afacerile cu cereale

La acest nivel de profitabilitate, un astfel de business ar funcţiona cu o marjă de profit de aproximativ 15%-20%. Nivelul este aproape dublu faţă de cel al unui retailer de încălţăminte sau al unui produ­cător de materiale de construcţii.

În agricultură profiturile se pot face încă din primul an, în timp ce în alte sectoare precum cel hotelier sau al restaurantelor este nevoie de câţiva ani până la apariţia primului plus în contul de profit net. Cu toate acestea, agricultura, un domeniu unde jucătorii locali sunt expuşi în totalitate condiţiilor meteo, poate aduce pierderi de producţie importante în cazul unor ani „capricioşi“. Totuşi, experienţa ultimilor ani a arătat că pieţele au fost extrem de sensibile la variaţiile de producţie, iar mare parte din pierderile de încasări au fost echilibrate de creşterea preţurilor pentru principalele materii prime agricole.

250 de vaci de lapte sau o fermă de două ori mai mare de vaci de carne

O altă variantă de plasament de 1 mili­on de euro în agricultură este pornirea unui start-up pe piaţa bovinelor, un sector în scădere în ultimii ani, dar care continuă să fie atractiv.

Astfel, un nou jucător poate ridica o fermă de 250 de vaci de lapte sau poate construi un business în jurul a 500 de capete de vaci de carne. În ambele cazuri rata de profit a unui business stabil pe această piaţă variază între 20% şi 22%, spune Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Naţionale a Crescătorilor de Bovine din România, cea mai mare organizaţie a crescătorilor de vaci de pe piaţa locală.

„Cu aceşti bani pot fi cumpărate 250 de vaci de lapte, pot fi ridicate construcţii şi achiziţionate utilaje. O altă variantă este o fermă de 500 de capete de vaci de carne. Acest fel de investiţii se recuperează în zece ani.“

Fermierul mai spune că în cazul unei afaceri cu 250 de capete de bovine de lapte încasările anuale se pot ridica la 1,3 mil. lei (adică 300.000 euro).

„La fermă trebuie să fie tot timpul cineva, aşa că este nevoie de cel puţin nouă angajaţi pentru asemenea fermă. Un investitor din alt domeniu îşi poate angaja un manager de fermă.“

Viţeii de carne se vând cu 1.500 euro

În cazul unei ferme de vaci de carne investiţia iniţială se poate ridica la numai 150.000 de euro în infrastructură, iar restul poate fi dedicat achiziţiei ani­ma­lelor, în condiţiile în care exempla­rele de carne sunt în general mai scumpe.

Businessul pe piaţa bovinelor de carne se face din vânzarea animalelor, iar Claudiu Frânc spune că rata de multiplicare anuală poate fi de unu la unu. În acest caz un start-up în acest segment poate vinde într-un an 250 de animale.

„Junincile gestante se vând cu 2.000 de euro, în timp ce masculii de aproxi­mativ 1 an, de 400-500 de kilograme, se vând tot cam aşa, 1.500-2.000 de euro.“

Cu toate acestea, profitabilitatea businessurilor din sectorul bovinelor, o piaţă care s-a redus cu două treimi în ultimii 20 de ani, este direct dependentă de securizarea furajelor. Astfel, maximi­zarea profitabilităţii se face doar prin investiţii suplimentare în arendarea sau achiziţia de terenuri arabile astfel încât ferma să dispună de o „plasă de siguranţă“.

Agricultura este o piaţă de aproximativ 30.000 de companii, iar la nivel de economie - un business anul trecut de 15 mld. euro, în scădere cu 16% faţă de vârful din 2011, declinul producându-se pe fondul condiţiilor meteo nefavorabile.

 Investitorii din noul val În agricultură: Familia Ţiriac, Daniel Guzu, Camelia Şucu

Marjele mari de profit făcute în ultimii ani în agricultură au atras ca un magnet investitori care s-au consacrat în domenii total diferite. Astfel, plasamente în agricultură şi-au făcut în ultimii ani loc în discursul unor oameni de afaceri precum Ion Ion Ţiriac, Daniel Guzu sau Camelia Şucu.

Ion Ion Ţiriac vorbea la începutul anului trecut despre posibila preluare a 2.000 de hectare de teren agricol, acest plasament fiind considerat oportun în condiţiile în care el spunea că holdingul dispunea la acel moment de cash. Ion Ion Ţiriac a pus investiţiile din agricultură pe acelaşi palier cu plasamentele în IT şi cele în energia alternativă.

La rândul său, Daniel Guzu, cel care a fondat businessul de vopsele Fabryo şi care în prezent deţine producătorul de materiale de construcţii Duraziv, a făcut deja mai mulţi paşi hotărâţi în afacerile din agricultură, investind în ultimii ani circa 10 milioane de euro. El deţine 140 de hectare de vie şi 65 de hectare de livadă la Panciu, în judeţul Vrancea.

Camelia Şucu, cunoscută prin intermediul afacerii cu mobilă de lux Class Living, a anunţat în mai multe rânduri că a investit aproximativ 5 mil. euro în proiectul unei pieţe de gros. Ea a vorbit în public şi despre intenţia de a ridica o fermă de bovine.

Noul val de investitori din agricultură se vede şi în statistici astfel că dacă în 2009 nivelul investiţiilor din acest sector era sub 1 miliard de euro, în următorii ani ritmul fluxurilor investiţionale din agricultură nu a coborât sub acest prag, vârful fiind atins în 2011, atunci când jucătorii de pe această piaţă au făcut investiţii de 1,5 mld. euro.

Cu un milion de euro se poate porni o afacere în zootehnie printr-o fermă de 250 de vaci de lapte sau una cu de două ori mai multe animale de carne.

Profitabilitatea businessurilor din sectorul bovinelor, o piaţă care s-a redus cu două treimi în ultimii 20 de ani, este însă direct dependentă de securizarea furajelor.

O altă variantă de plasament pentru investitori este achiziţia unui portofoliu de teren arabil de 700-1.000 de hectare de teren. În acest caz noii jucători se vor expune atât condiţiilor meteo, cât şi fluctuaţiilor de pe bursele internaţionale de mărfuri.

Maximi­zarea profitabilităţii în cazul fermelor de bovine se face doar prin investiţii suplimentare în arendarea sau achiziţia de terenuri arabile