Sistemul bancar de la sud de Dunăre a de­ve­nit o bază de recrutare importantă pentru pia­ţa locală, anul trecut două bănci de top 10 după active – BRD şi Bancpost – găsindu-şi noi şefi în Bulgaria.

 

Philippe Lhotte, 52 de ani, noul preşedinte al BRD, a condus timp de şapte ani filiala bul­ga­ră a grupului Société Générale, în timp ce Anthony Hassiotis, 58 de ani, CEO al Banc­post, a fost opt ani şef peste afacerile din Bul­garia ale grecilor de la Eurobank.

 

Este vorba despre bancheri cu tipuri di­fe­rite de experienţă, însă a căror recrutare în Ro­mânia poate fi considerată o promovare având în vedere că piaţa locală este mai mare de­cât cea din Bulgaria, iar băncile pe care le-au pre­luat au de asemenea altă anvergură, pro­vo­cările cu care se confruntă fiind mult mai com­pli­cate. Pentru Lhotte Bulgaria a fost singura ţară străină în care a lucrat de-a lungul carierei derulate integral în grupul SocGen. În schimb, pentru Hassiotis România este a no­ua piaţă pe care lucrează, având expe­rien­ţă nu numai în Europa, ci şi în SUA şi America Latină.

 

Opţiunea acţionarilor străini de a aduce bancheri din Bulgaria pentru conducerea a două dintre cele mai importante bănci locale poate reprezenta un nou semnal negativ pri­vind resursele locale de top management.

 

Din păcate, nu există în prezent exemple de ban­cheri români care să fi devenit CEO al unei bănci din străinătate, deşi teoretic pro­gra­me­le de carieră din grupurile inter­naţionale pre­­zente şi în România le-ar per­mite o ase­me­nea avansare. Deocamdată aceasta rămâne doar o posibilitate teoretică neconfirmată.

 

În schimb, bankingul bulgăresc este re­pre­zen­tat în România şi de alţi membri ai echi­pelor de conducere din bănci de top şi chiar de ban­cheri de naţionalitate bulgară. Este vorba des­pre Vladimir Kalinov, vice­preşedinte exe­cu­tiv pe retail al Raiffeisen Bank, Stanislav Geor­giev, vicepreşedinte executiv pe finan­ciar al UniCredit Ţiriac Bank sau de Grigoriy Ana­niev, directorul executiv al trezoreriei Citibank.

 

Nivelul limitat al resurselor locale de top management a fost scos în evidenţă în ultimul an şi de dificultăţile întâmpinate de Banca Transilvania în tentativele de recrutare a unui candidat pentru postul de CEO. De asemenea, Banca Carpatica a optat recent pentru un expat – Johan Gabriels – care să continue procesul de restructurare şi adaptarea profilului de business la noile condiţii de piaţă.

 

Şcoala românească de banking nu reuşeşte de 20 de ani să producă serii de candidaţi puternici pentru poziţiile de top management din băncile locale. Fotoliile de CEO al unei bănci relevante ocupate de români pot fi numărate pe degete, breasla bancherilor autohtoni fiind mai bine reprezentantă la nivelul funcţiilor de vicepreşedinte. Aceştia nu găsesc însă traseul spre vârful ierarhiei, mai ales că sistemele de HR ale unor grupuri internaţionale prevăd necesitatea acumulării de experienţă de conducere şi pe o altă piaţă. Sunt mai multe exemple de bancheri români care lucrează în străinătate, însă nu ocupă poziţii foarte vizibile. În acelaşi timp, unii dintre cei care la începutul anilor 2000 aleseseră o carieră bancară în străinătate au hotărât în ultimii ani să revină în ţară.