INTERVIU

Florin Vasilică, partener EY: În ultimul secol, România nu s-a aflat niciodată într-o conjunctură mai favorabilă

11 mar 2018 Autor: Cristina Rosca

Florin Vasilică, partener şi head of transaction advisory EY: „Per ansamblu, a crescut valoarea medie a tranzacţiilor deoarece companiile sunt mai profitabile şi perspectivele de creştere sunt mai bune. Au crescut astfel şi multiplii de evaluare.“

♦ Pentru România, contextul anului 2017 a fost cel mai bun, atât din punct de vedere macroeconomic, cât şi geopolitic, crede Florin Vasilică, partener şi head of transaction advisory services în cadrul companiei de audit şi consultanţă EY. Acest lucru s-a reflectat şi în piaţa de fuziuni şi achiziţii, care a crescut, atât în volum, cât şi ca valoare medie.

„Niciodată în ultimii 100 de ani nu s-a aflat piaţa lo­cală într-o conjun­c­tură mai favorabilă. Ca întotdeauna există şi puncte de preocupare la nivel macroeconomic – venite în principal din sectorul fiscal, dar şi din relaţia cu Uniunea Europeană“, spune executivul. Totuşi, ţinând cont de situaţia ţărilor din regiune – Ucraina, Grecia şi Turcia – este clar că România s-a bucurat de un context geopolitic favorabil în ultimii trei-patru ani. Şi din punct de vedere macroeconomic piaţa locală stă bine de câţiva ani, cu cel mai puternic avans din UE în ceea ce pri­veş­te creşterea economică şi cu un galop al consumului privat de peste 10%.

„Există lichidităţi în piaţă, iar acest lucru s-a văzut şi în piaţa de M&A. Mă feresc să dau cifre pentru că multe dintre tranzacţii nu au valoarea publică, iar informaţiile sunt limitate. Este greu să faci comparaţii.“

Totuşi, a existat o creştere a finan­ţărilor pentru achiziţii, la circa 1,2 mld. euro în 2016-2017. Lichidăţile băncilor sunt încă la nivel ridicat, ceea ce ajută piaţă de M&A: finanţările de achizţii, fie directe, sau prin recapitalizare au revenit în atenţia bancherilor din top 10. Accesul la finanţare favorizează în special jucătorii mai mici, care altfel nu ar avea acces la tranzacţii de mari dimensiuni, adaugă el.

Ca activitate – număr de tranzacţii – s-a înregistrat o creştere în 2017. Mai mult, a crescut valoarea medie a acestor acorduri, iar trendul pare să se menţină şi în acest an, explică Vasilică. „Per ansamblu, a crescut valoarea medie a tranzacţiilor deoarece companiile sunt mai profitabile şi perspectivele de creştere sunt mai bune. Au crescut astfel şi multiplii.“

Compania de audit şi consultanţă EY a fost implicată în 16 tranzacţii anunţate anul trecut. Valorile tranzac­ţiilor au variat, pornind de la câteva mi­lioane de euro, cum este cazul pre­luă­rii operaţiunilor de producţie de hârtie din România Evadis Labels şi Evadix MPI de către Bemis. Valoarea acestei mutări anunţate în septembrie 2017 a fost de 3,3 milioane de euro, conform datelor oferite de EY.

La polul opus, cea mai importantă tranzacţie ca valoare a fost preluarea operaţiunilor Ecopack şi Ecopaper pentru 208 milioane de euro de către DH Smith. Ambele companii au activităţi în domeniul producţiei de hârtie sau ambalaje.

Creşterile salariale au susţinut creşterea consumului, iar acest trend s-a văzut în final şi în piaţa de fuziuni şi achiziţii. Mai mult, România este o piaţă cu un nivel redus al fiscalităţii.

„Una dintre marile probleme este impredictibilitatea din mediul legisla­tiv şi fiscal. Alte probleme sunt costul în creştere şi indisponibilitatea forţei de muncă. Şi nu trebuie să uităm infra­structura.“ Tocmai din cauza infra­struc­tu­rii deficitare, investiţiile noi sunt reali­zate în zonele de unde se poa­te exportă uşor, fie pe culoarul Ti­mişoara – Braşov, fie lângă graniţă sau în Bucureşti.

România era în trecut o piaţă atrăgătoare datorită forţei de muncă ieftine şi de calitate. „Acum nu mai este ieftină şi este greu să găseşti oameni calificaţi, iar acest lucru reprezintă o surpriză neplăcută pentru investitori.“

Anvelopa salarială a crescut cu circa 50% în ultimii ani, iar acest lucru înseamnă o scădere a profitabilităţii. În final, asta se poate vedea în preţul unei tranzacţii. Un exemplu în acest sens este retailul, unde salariile sunt printre cele mai mici din economie, totuşi în creştere în ultimii ani odată cu majo­rările constante ale salariului minim, ajuns la 1.900 lei brut.

În pofida acestei situaţii, retailul continuă să atragă atenţia investitorilor, care se uită către industriile care sunt legate de consum, precum FMCG sau retail.

Serviciile medicale sunt şi ele de interes pentru că, pe de-o parte, baza de la care s-a pornit în mediul privat era joasă, iar pe de altă parte populaţia îmbătrâneşte şi cererea pentru astfel de servicii creşte, adaugă Florin Vasilică.

„Selectiv, şi în producţie sunt tranzacţii, un exemplu fiind domeniul producţiei de piese auto, România fiind avantajată de poziţia geografică şi de faptul că există o tradiţie în producţia de automobile.“

Şi pe piaţa de real estate continuă să fie activitate, însă şi aici piaţa este relativ mică, de aceea cine vrea expu­nere pe România poate cumpără ac­ţiuni NEPI şi Globalworth, nu trebuie să investească direct. Jucătorii care pa­riază pe România sunt în general aceiaşi.

Totodată, în sectorul financiar a avut loc o consolidare, care, crede executivul de la EY, va continua. Este greu de spus câte bănci din afara topului zece vor mai rezista, însă. În ceea ce priveşte vânzările de portofolii de NPL-uri, România a fost mulţi ani printre cele mai active pieţe, astfel că ponderea acestor portofolii în bilanţurile băncilor a scăzut foarte mult.

Alte sectoare care au atras atenţia investitorilor sunt IT-ul şi agricultura. În cazul acesteia din urmă, problemele juridice cu titlurile pe pământ îngreunează tranzacţiile. Mai mult, terenurile sunt foarte fragmentate.

„Industria IT din România a trecut de la programare pentru companii la dezvoltarea de produse şi servicii proprii. Mai mult, spre deosebire de alte sectoare, aici graniţele sunt mai puţin relevante, aşa că aceste companii se adresează unei pieţe europene sau chiar globale.“

Până acum, în general, antreprenorii români nu au fost foarte dispuşi să iasă în afara graniţelor ţării că să facă achiziţii. În industria IT atitudinea este diferită, ataşamentul faţă de companii este mai mic, iar pieţele sunt percepute global, adaugă executivul român.

„Deşi există puţini antreprenori români care să fi făcut achiziţii peste graniţă, vedem totuşi că aceştia se uită acum mai activ în afară ţării. Sunt încă prea puţini, dar există un început. Mulţi se tem că afară ar putea pierde controlul business-ului, însă un prim pas pentru ca acest tip de achiziţie să se facă mai uşor ar fi ca firmele locale să fie restructurate. Este important să existe o guvernantă corporatistă.“ 

La polul opus, mulţi dintre antreprenori nu sunt pregătiţi de o vânzare, nu şi-au structurat compania în vederea unei eventuale tranzacţii. Sunt antreprenori care încă au active non-core, care nu au legătură cu business-ul. Sau, calitatea informaţiilor lasă de dorit, motiv pentru care negocierile durează mai mult sau chiar valoarea tranzacţiei poate fi influenţată negativ.

Cu toate acestea, România este pe radarul investitorilor, atât al celor deja existenţi local cât şi al unora noi.

„Am remarcat pe piaţă în general că au apărut investitori care anterior nu erau interesaţi de România. Un motiv poate fi şi faptul că au apărut tranzacţii de valori mai mari. Mai mult, unele dintre fondurile mari şi-au redus pragul de intrare şi se uită acum şi către partea această a lumii.“ Există fonduri de investiţii care caută tranzacţii de peste 200 milioane euro, iar acestea sunt puţine în România. Mai mult, sunt puţine care caută să facă achiziţii regionale. Prin comparaţie, în Polonia, cea mai puternică economie din Europa Centrală şi de Est, fondurile de investiţii sunt mai active, însă şi piaţa este mai mare. „Pentru fondurile regionale însă, România este mai puţin explorată decât ţările din grupul Vişegrad, aşa că există interes.“

Mai ales că pieţele emergente au potenţial mai bun de creştere decât cele din Vest care sunt deja mature. Acest potenţial este adesea contrabalansat de riscurile politice şi macroeconomice.

„Daca se va întâmplă ceva în UE, România este la fel de expusă că în 2009. Dar situaţia europeană şi cea globală nu este aceeaşi. Am putea vedea totuşi o încetinire a economiei, iar riscurile politice sunt foarte mari. Deficitul mare, consumul privat care galopează şi creşterile continue ale salariilor poziţionează România în acelaşi punct ca în 2008.“

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.03.2018

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.