Top Tranzacţii 2018

Tranzacţii imobiliare de 1 mld. euro. Noile cartiere rezidenţiale pun presiune pe preţul terenurilor

28 mai 2018 Autor: Bogdan Alecu

Vezi galeria foto galerie foto

♦ Volumul investiţiilor imobiliare în România în anul 2017 este estimat la aproximativ 900 mil. euro, în creştere cu circa 10% şi reprezentând 8% din totalul din regiunea Europei Centrale şi de Est, arată un studiu realizat de JLL, care prognozează o evoluţie pozitivă şi în 2018.

Anul 2018 are potenţialul de a fi cel mai bun după criză în ceea ce priveşte tranzac­ţiile imo­bilia­re, care ar pu­tea trece de un mi­liard de euro, depăşind recor­dul sta­bilit anterior de 950 mil. euro din 2014.

„Anul acesta România va trece de bariera de un miliard de euro tranzacţii imobiliare. Din 2014 tot ne pregătim, dar nu l-am trecut. Anul trecut estimăm că s-au încheiat tranzacţii imobiliare evaluate la circa 850-900 mil. euro. Din păcate, au fost tranzacţii care fie au căzut, fie s-au amânat, motiv pentru care nu ne-am apropiat de un miliard de euro. Dacă s-ar fi semnat tranzacţia cu birourile AFI sau America House, am fi depăşit pragul“, explică Laurenţiu Lazăr, managing partner al Colliers International România şi head of capital markets.

De partea cealaltă, noul managing director al Colliers subliniază faptul că anul trecut nu au fost prea multe proiecte mari de birouri la vânzare, motiv pentru care nici tranzacţiile nu au fost de peste 50 mil. euro pe acest segment.

„Anul 2017 nu a fost cel mai bun an pentru tranzacţiile de birouri. Cea mai mare tranzacţie a fost de puţin peste 50 mil. euro şi a fost la Coresi Braşov. Noi am sperat în 2016 şi 2017 să avem tranzacţii emblematice. De ce nu am avut? Pentru că încă nu s-a deblocat interesul pentru România în afara actorilor care au fost şi sunt prezenţi, nu a existat un mesaj care să spună: ´Mergeţi să investiţi în Româniaª“, explică Laurenţiu Lazăr. A doua tranzacţie mare pe segment a fost cea prin care Globalworth a cumpărat anul trecut clădirea C din proiectul Green Court dezvoltat de Skanska, însă atenţia principală a fondului de investiţii s-a îndreptat către Polonia anul trecut, iar CA Immo şi Immofinanz nu au mai fost activi pe piaţa de achiziţii.

O situaţie inedită înregistrată anul trecut pe plan local este trecerea segmentului hotelier înaintea celui de birouri, în urma tranzacţiei care a vizat hotelul Radisson din Bucureşti. Astfel, piaţa a fost dominată de tranzacţiile cu proprietăţi de retail (43%), în timp ce segmentul industrial şi logistic a cumulat 22%, dar pe locul următor a avansat piaţa hotelieră, cu 18%, devansând investiţiile din zona de birouri, care au avut o pondere de doar 17%.

„Tranzacţia prin care Elbit Imaging a vân­dut complexul hotelier Radisson din Bucureşti, pe fundalul unei pieţe de birouri letargice din punct de vedere investiţional, a urcat sectorul hotelier înaintea celui de birouri din punctul de vedere al lichidităţii în 2017. Este o situaţie inedită. Retailul şi birourile ar trebui să domine piaţa de investiţii având în vedere valoarea proprietăţilor existente“, a declarat Andrei Văcaru, associate director, Capital Markets JLL România, care a asistat Elbit în tranzacţie.

Vânzarea Radisson reprezintă cea mai mare tranzacţie hotelieră realizată vreodată în România şi una dintre cele mai mari înre­gistrate în Europa Centrală şi de Est (CEE) şi totodată cel mai scump imobil vândut vreodată în Bucureşti.

Pe ansamblul pieţei, numărul tranzacţiilor imobiliare a crescut, valoarea medie fiind de aproximativ 28,5 milioane de euro.

Pe piaţa de retail cea mai mare tranzacţie a anului a fost achiziţia a 50% din portofoliul de retail şi de birouri al Iulius Group (Iulius Mall Cluj-Napoca, Iulius Mall Iasi, Iulius Mall Timisoara şi Iulius Mall Suceava şi 3 clădiri de birouri) de către grupul sud-african Atterbury.

Pe piaţa industrială şi de logistică, cea mai mare tranzacţie din 2017 a fost cea prin care portofoliul Logicor din România a fost preluat de către China Investment Corporation în ca­drul unei tranzacţii paneuropene. O altă tran­zac­ţie importantă este achiziţia depozitului Renault din Oarja de către Globalworth pentru 42 milioane de euro.

„Credem ca tranzacţiile imobiliare (office, retail, industrial/ spaţii de depozitare) s-au ri­di­cat anul trecut la 958 milioane euro (faţă de 914 mil. euro cu un an înainte), la care se adau­gă încă 350 milioane euro din tranzacţii cu tere­nuri destinate proiectelor imobiliare (office, re­tail, rezidenţial, exclus industrial)“, a spus Silviu Pop, head of research Colliers Internatio­nal România.

Pentru 2018 şi el se aşteaptă să fie depăşit pragul de 1 miliard de euro pentru tranzacţii de real estate (fără a fi luate în calcul terenurile), iar în sectorul de birouri vede cel mai mare potenţial, acesta putând genera tranzacţii de peste jumătate de miliard de euro.

Anul trecut, valoarea totală a tranzacţiilor cu terenuri pentru proiecte imobiliare (excep­tând segmentul industrial) a crescut semnifi­ca­tiv faţă de 2016, depăşind pragul de 350 mil. euro la nivel naţional. Conform datelor compa­niei de consultanţă imobiliară Colliers Interna­tio­nal, aproximativ 70% din această valoare a re­venit Capitalei, unde tran­zacţiile cu terenuri pen­tru dezvoltări rezi­denţiale au reprezentat mai mult de jumătate din volumul investiţional.

„Piaţa de terenuri traversează cea mai bună perioadă din ultimii zece ani. Cererea s-a diversificat în decursul anului 2017 din punctul de vedere al zonelor de interes şi al sectoarelor imobiliare care au nevoie de suprafeţe pentru noi dezvoltări“, a declarat Sînziana Oprea, director asociat în departamentul de terenuri al Colliers International Romania.

Mai mult, investitori noi şi-au făcut intrarea pe această piaţă, atraşi de randamentele superioare oferite de dezvoltarea imobiliară în piaţa locală comparativ cu alte pieţe sau sectoare economice, explică ea. În Capitală, segmentului rezidenţial i-a revenit mai mult de jumătate din valoarea tranzacţiilor cu terenuri, care au crescut mai ales în valoare, restul fiind preluat aproximativ egal de segmentele de retail şi birouri.

În ceea ce priveşte interesul acordat achiziţiilor de terenuri pentru sectorul de retail, acesta a fost mult mai bine reprezentat la nivel de ţară decât în Bucureşti. Cererea a venit în egală măsură din partea dezvoltatorilor şi a retailerilor şi a vizat toate oraşele cu deficit de spaţii moderne de retail, inclusiv cele cu o populaţie sub 100.000 de locuitori.

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.