Tranzacţie pe piaţa vopselelor. Olandezii de la Akzo Nobel au preluat de la Oresa Ventures producătorul Fabryo, într-o tranzacţie de peste 50 mil. euro

18 iun 2018 Autor: Alina-Elena Vasiliu

♦ Akzo Nobel nu avea producţie în România, iar cifra de afaceri din vânzarea de vopsele din import a fost anul trecut de 10 mil. euro ♦ Oresa Ventures iese, după zece ani, din afacerea Fabryo, pe care a cumpărat-o de la antreprenorul Daniel Guzu.

Producătorul olandez de lacuri şi vopsele Akzo Nobel, prezent cu activităţi de distribuţie pe piaţa din România, a cumpărat produ­că­torul Fabryo Corporation de la fondul de investiţii suedez Oresa Ven­tures. Valoarea tranzacţiei depăşeşte 50 de milioane de euro, potrivit estimărilor ZF pe baza datelor din piaţă.

Fabryo ocupă locul al doilea în topul celor mai mari jucători de pe piaţa locală de lacuri şi vopsele, astfel că Akzo, care deja era prezent în România ca importator, ar putea deveni liderul acestei industrii.

În acest moment, topul este condus de compania Köber, controlată de familia cu acelaşi nume din Piatra-Neamţ, cu afaceri de peste 300 de milioane de lei anul trecut.

„Tranzacţia include două facilităţi de producţie şi şase centre de distribuţie pentru vopsele decorative, adezivi şi mortare, inclusiv una dintre cele mai mari fabrici de vopsele decorative din regiune, cu posi­bilităţi de expan­siune. Businessul (Fabryo – n. red.) a generat venituri de apro­ximativ 45 de milioane de euro în 2017“, se arată în comu­nicatul transmis de Akzo Nobel.

„Tranzacţia include toţi cei 400 de angajaţi (ai Fabryo - n. red.)“, au spus reprezentanţii din Olanda ai Akzo Nobel pentru ZF.

Reprezentanţii Fabryo nu au co­mentat această tranzacţie.

Fondul de investiţii Oresa Ventures este condus de Cornel Marian şi Laurenţiu Ispir.

Businessul Fabryo, operat prin inter­mediul societăţii Fabryo-Atlas Corpo­ration, deţine o platformă de producţie de vopsele, mortare şi adezivi în Popeşti-Leordeni şi o alta de produse termoizolatoare în Tunari, judeţul Ilfov.

În 2017, Fabryo a avut o marjă de profit de 7,3%, la o cifră de afaceri de 216 milioane de lei şi un profit de aproape 16 milioane de lei. Numărul mediu de angajaţi a fost 417, potrivit datelor de pe site-ul Minis­terului de Finanţe. Pentru 2018, compania şi-a propus să reali­zeze un profit de 23 de milioane de lei, cu 45% mai mare faţă de anul trecut, potrivit datelor transmise de companie pentru anuarul Cei mai mari jucători din business, realizat de Ziarul Financiar.

„Această achiziţie asigură companiei Akzo Nobel locul unu într-o piaţă cu o creştere rapidă. Fabryo a dovedit o creştere rapidă a profitabilităţii“, spune Thierry Vanlancker, CEO al Akzo Nobel.

Cea mai mare parte a bu­sinessului Akzo Nobel în Ro­mânia (circa 70%) o re­pre­zintă segmentul vop­se­lelor industriale, po­trivit date­lor din piaţă, restul fiind vopsele decorative. În 2017, Akzo Nobel a avut afa­ceri de circa 45 de milioane de lei (apro­xi­mativ 10 mil. euro), în uşoară creş­tere faţă de anul ante­rior, şi un profit de patru milioane de lei, potrivit informaţiilor de pe site-ul Mi­nis­te­ru­lui de Finanţe.

Şeful Fabryo, Dragoş Militaru, spunea recent că în 2018 intenţionează să inves­tească în achiziţia de roboţi industriali şi în creşterea capacităţii de producţie de vopsele lavabile.

Capacitatea de producţie de vopsele decorative pe bază de apă va creşte astfel de la 29.000 de tone la 35.000 de tone.

„Punând la un loc eforturile noastre în România, ne vom consolida poziţia pe piaţa locală“, spune Dragoş Militaru. Tranzacţia este aşteptat să se finalizeze în a doua jumă­tate a anului 2018, urmând să fie supusă avi­zului Consiliului Con­curenţei.

Fondul de investiţii Oresa Ventures a fost asistat în această tranzacţie de casa de avocatură Popovici, Niţu, Stoica şi Asociaţii, iar olandezii de la Akzo Nobel au lucrat cu Schoenherr şi Asociaţii.

Fabryo produce vopsele sub brandurile Savana şi AplaLux şi are cinci linii de producţie în total – polistiren extrudat, tencuieli decorative, mortare şi adezivi, vopsele pe bază de apă şi vopsele pe bază de solvent. Prin această tranzacţie, Akzo Nobel devine proprietar peste toate activele Fabryo.

Fabryo vinde aproape toată producţia pe piaţa locală, zonele către care trimite cele mai multe produse fiind Dobrogea şi Bucureşti, unde produsele sunt distribuite direct din depozitele din Ilfov. În celelalte zone ale ţării, Fabryo are filiale în localităţile Constanţa, Iaşi, Craiova, Cluj-Napoca şi Cetin, judeţul Timiş.

Printre proiectele pentru care Fabryo-Atlas Paints a livrat produse se numără Catedrala Mântuirii Neamului din Bu­cureşti, proiectul gigant din apropierea Pala­tului Parlamentului, şi clădirea de birouri Floreasca Park din Capitală, dezvoltată de Portland Trust.

Piaţa locală de lacuri şi vopsele a avut în 2017 o valoare de circa 160 de milioane de euro, potrivit datelor furnizate de jucătorii din domeniu.

Akzo Nobel produce vopsele sub brandurile Dulux, International, Sikkens şi Interpon, compania fiind prezentă în peste 80 de ţări, unde are circa 35.000 de angajaţi. La nivel global, Akzo Nobel a avut anul tre­cut venituri de 9,6 miliarde de euro, potrivit raportului companiei aferent anului 2017.

Olandezii de la Akzo Nobel au anunţat, în primăvara acestui an, că renunţă la divizia producătoare de componente chimice, pe care o vând către americanii de la Carlyle, după cum a scris Reuters. Vânzarea operaţiunilor reunite sub denumirea Specialty Chemical le permite olandezilor să se concentreze pe businessul principal, de vopsele.

„Vânzarea este prevăzut să se finalizeze până la sfârşitul anului 2018“, precizează reprezentanţii Akzo Nobel. Această divizie presupune realizarea de componente chimice folosite pentru producţia de hârtie, plastic, materiale de construcţii şi produse de îngrijire personală.

După vânzarea Fabryo, portofoliul din România al suedezilor de la Oresa Ventures mai rămâne cu acţiuni în companii precum La Fântâna (FMCG), Somaco (materiale de construcţii), RTC (birotică), RBC (IT) şi Kiwi Finance (financiar) cu afaceri cumulate de circa 750 mil. lei (170 mil. euro) în 2016.

 

Cine sunt noii proprietari ai brandurilor Savana şi AplaLux

Compania Akzo Nobel, cu o capitalizare de 19 miliarde de euro, îl are printre acţionari pe Paul Singer – cel care se afă în spatele fondului american de investiţii Elliott, care controlează pe piaţa românească Fondul Proprietatea prin intermediul Manchester Securities şi Beresford Energy Corp.

Alături de Paul Singer, din acţionariatul Akzo Nobel fac parte BlackRock, cel mai mare manager de active din lume, Norges Bank – parte din banca centrală a Norvegiei, şi băncile americane Goldman Sachs şi JP Morgan, potrivit informaţiilor de pe site-ul bursei de la Amsterdam, unde este listată compania.

 

Fabryo, la al treilea proprietar

Businessul Fabryo a fost fondat în urmă cu mai bine de două decenii de către antreprenorul Daniel Guzu, sub numele Guzu Chim.

Începând din 2006, fondul de investiţii Oresa Ventures a început să cumpere acţiuni în cadrul producătorului, până când a devenit unicul proprietar, în 2009. Daniel Guzu şi-a făcut exitul din companie în schimbul unei sume estimate la peste 20 de milioane de euro, banii obţinuţi din vânzarea afacerii Fabryo fiind reinvestiţi în afacerea Duraziv a lui Guzu, în imobiliare şi în producţia de vin şi de fructe în zona Vrancei.

La începutul anului 2013, Fabryo, deţinut de Oresa Ventures, a încheiat procesul de fuziune cu producătorul de materiale şi finisaje pentru construcţii Atlas Paints, desprins din compania Atlas Corporation, a grecului John Sitinas. Atlas Corporation, companie înfiinţată în 1994, este deţinută de două firme înregistrate în Cipru - Chroma Holdings şi Deyeswood Co. Limited, potrivit celor mai recente date.

 

O piaţă „cu priză“ la tranzacţii

Pe piaţa locală de lacuri şi vopsele, estimată de jucătorii din domeniu la o valoare de circa 170 de milioane de euro, a mai fost anunţată în 2016 preluarea Deutek de către americanii de la PPG, tranzacţia fiind finalizată anul trecut. Valoarea tranzacţiei a fost de 40-50 de milioane de euro, potrivit informaţiilor disponibile în piaţă.

La începutul acestui an, fondul de investiţii cipriot Reconstruction Capital 2 (RC2) spunea că se gândeşte la un exit din Policolor, jucător din top zece producători de lacuri şi vopsele, după ce compania va finaliza construcţia unei noi fabrici în Militari.

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.06.2018

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.