Pentru că Zentiva România este o maşină de făcut bani, Sanofi a mărit de cinci ori preţul pentru a-i cumpăra pe minoritari

17 dec 2017 Autor: Dan Grigore Ivan

♦ În 2009, francezii de la Sanofi au oferit 0,7 lei pentru o acţiune Zentiva. Astăzi oferă de cinci ori mai mult

♦ La sfârşitul lui 2008, atunci când lumea întreagă era lovită în plin de criza financiară, iar indicele BET era în picaj din iulie 2007, preţul unei acţiuni Zentiva ajungea la 0,271 lei, echivalentul unei capitalizări bursiere de 112 milioane lei, de peste 12 ori mai mică decât cea din prezent.

Compania farmaceutică Zentiva (SCD), fostul Sicomed, a fost marcată de o istorie complexă, definită de momentele privatizării din 1999, schimburile de pachete de acţiuni întreprinse de fondurile de investiţii între 2004 şi 2007, preluarea de către cehi, iar mai târziu de către francezi.

Joi, acţionarii majoritari ai Zentiva, ce controlează 81,6% din companie în prezent, au anunţat că sunt dispuşi să ofere 3,5 lei per titlu acţionarilor mino­ritari, adugând că au până în prezent angajamente de vânzare pentru 10,4% din capitalul social.

Cotaţia acţiunilor a crescut în două zile de la 2,5 lei/unitate până la 3,3 lei, echivalentul unei aprecieri de 32%, pe fondul unor tranzacţii de 0,217 milioane lei. Dacă vor cumpăra toate cele 76,5 mi­lioane de acţiuni pe care nu le au în prezent în posesie francezii de la Sanofi, tranzacţia totală se va ridica la 268 milioane lei (58 milioane euro).

Printre acţionarii minoritari se numără şi fondul de pensii NN, cu o deţinere în jur de 5,7%, echivalentul a 23,7 milioane acţiuni. De asemean, cu 4,3% sau 17,9 milioande acţiuni figurează şi KJK Fund. Cele două fonduri ar putea încasa astfel 83 milioane lei în cazul NN Group, şi 62,6 milioane lei în cazul KJK Fund.

 

O istorie complexă

Nu este prima ofertă de cumpărare întreprinsă de francezi cu privire la titlurile Zentiva. În 2009, Sanofi a oferit 0,7 lei pentru un pachet ce reprezenta aproximativ 25% din capitalul social al companiei. În urma ofertei, francezii

şi-au majorat expunerea însă cu doar 3,4%, semn că preţul de atunci nu i-a convins pe majoritatea investitorilor să vândă.

Rezultatele financiare ce au urmat anului 2009 le-au permis francezilor să distribuie dividende, iar din 2010 şi până în prezent Zentiva a oferit in­vestitorilor săi 383 milioane lei (83 mi­lioane euro), Sanofi obţinând peste 300 milioane lei în această perioadă, cu o participaţie ce a fost cuprinsă între 78 şi 81,6%.

Lunga istorie a Zentiva pe bursa bucureşteană a corespuns şi cu multiple perioade mai bune sau mai proaste pentru cotaţia acţiunilor companiei farmaceutice.

La sfârşitul lui 2008, atunci când lumea întreagă era lovită în plin de criza financiară, iar indicele BET era în picaj din iulie 2007, preţul unei acţiuni Zentiva ajungea la 0,271 lei, echivalentul unei capitalizări bursiere de 112 milioane lei, de peste 12 ori mai mică decât cea din prezent. 

 

Bătălii pe bursă între cehi şi americani

Fosta fabrică de medicamente Sicomed a fost privatizată în 1999 şi preluată de mai multe fonduri de investiţii precum şi de BERD, prin vehiculul Venoma Holdings, cu sediul în Cipru.

În septembrie 2005, Black Sea Fund şi Fondul Român Post-Pri­vatizare au vândut Venoma Holdings, ce controla atunci 51% din companie, pentru 102 milioane dolari. Astfel compania din cehă Zentiva devenea acţionarul majoritar al fostului Sicomed, după ce a oferit aproximativ 0,25 dolari per acţiune.

Cehii au plusat şi au mai achiziţionat 24% din acţiunile Zentiva, la un preţ de 1,37 lei per titlu, dar nu destul pentru a o delista, aceştia fiind atunci în concurenţă directă cu fondul de investiţii american QVT, care a reuşit să cumpere în paralel 10% din titluri. În 2008, compania-mamă cehă Zentiva era cumpărată, într-o tran­zacţie de 1 miliard euro, de către Sanofi, după ce francezii figurau deja în 2006 drept cei mai mari acţionari ai cehilor, cu o participaţie atunci de 24,9%.

 

Cine este gigantul francez Sanofi

Sanofi este a noua cea mai mare companie din Europa, cu o capitalizare bursieră de 92,9 miliarde euro.

Acţiunile companiei franceze au scăzut cu 4,36% în 2017, în condiţiile în care indicele CAC40, referinţa bursei pariziene, afişează o apreciere de 10% de la începutul acestui an.

Întregul sector al sănătăţii nu a fost marcat în această perioadă de creşterile furibunde înregistrate de companiile din sfera tehnologiei sau a sistemului financiar-bancar, figurând cu un avans de sub 2%, faţă de o medie europeană ce a ajuns la peste 7% în 2017.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.12.2017

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.