Topul celor mai activi giganţi bancari care tranzacţionează bondurile externe ale României. Citi, UniCredit şi Raiffeisen sunt pe podium

22 aug 2017 Autor: Claudia Medrega

Grupurile financiare Citi, UniCredit şi Raiffeisen sunt pe podium în topul dealerilor de obligaţiuni externe, fiind urmate de Société Générale l JPMorgan a făcut cel mai mare salt în top, de pe locul nouă până pe cinci, făcând rocada cu HSBC.

Citigroup Global Markets, UniCredit şi Raiffeisen Bank International Group s-au menţinut anul trecut pe podium în clasamentul dealerilor programului de finanţare externă pe termen mediu MTN (medium term notes), conform datelor de la Ministerul Finanţelor.

România a devenit în ultimii ani un client din ce în ce mai important pentru marile bănci de investiţii ajungând în poziţia de emitent constant, în special pe euro, ceea ce i-a permis să se împrumute pe termene din ce în ce mai lungi şi la randamente avantajoase.

În 2016, Ministerul Finanţelor a împrumutat de pe pieţele externe 3,25 mld, euro prin trei emisiuni de bonduri. Cumulat, portofoliul de obligaţiuni externe lansate de Ministerul Finanţelor a depăşit anul trecut pragul de 18 mld, euro, un volum record care a adus România pe radarele unei categorii mai largi de investitori. Pentru 2017 se estimează un volum al împrumuturilor de pe pieţele externe de până la 2,5-3 mld, euro, conform planurilor Trezoreriei, până acum fiind emise euroobligaţiuni de 1,75 mld, euro.

Société Générale şi Erste Bank - grupurile care controlează două bănci mari din România plasate pe locurile trei şi unu după active, respectiv BRD-SocGen şi BCR - ocupă poziţiile patru şi şase în clasamentul dealerilor de obligaţiuni externe.

JPMorgan a marcat anul trecut un salt spectaculos în topul dealerilor programului de finanţare externă MTN, urcând de pe locul nouă până pe locul cinci, JPMorgan venea la începutul anului 2013 cu anunţul-surpriză privind includerea titlurilor de stat în lei emise de statul român într-un indice al pieţelor emergente, după o decizie similară de la sfârşitul anului 2012 a britanicilor de la Barclays. Prezenţa titlurilor de stat româneşti în indicii JPMorgan şi Barclays continuă să aibă o influenţă pozitivă asupra pieţei locale şi menţinerii interesului din partea investitorilor. La sfârşitul lunii aprilie 2017, 10 serii de obligaţiuni de stat româneşti erau incluse în indexul GBI-EM Global Diversified Investment Grade, cu o pondere de aproximativ 4,68%, şi 14 serii în indexul Barclays EM Local Currency Government Index, cu o pondere de 1,22%, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor,

Top 10 dealeri de obligaţiuni externe este completat de ING Bank, care ocupă locul şapte, urmată de Barclays, HSBC şi Deutsche Bank.

Echipa extinsă selectată de Ministerul Finanţelor pentru emisiunile de obligaţiuni pe piaţa externă include 15 dealeri. Lista completă a dealerilor este formată din Barclays, Citigroup, JPMorgan, BNP Paribas, Deutsche, Erste, Goldman Sachs, HSBC, ING, Raiffeisen, SocGen, UniCredit, Commerzbank, IMI şi Natixis, Topul dealerilor din 2016 nu aduce nume noi.

Gigantului american Merrill Lynch a ieşit anul trecut din listă, Merrill Lynch revenise surprinzător în 2014 în noua echipă de dealeri a Finanţelor după multă vreme în care gigantul nu mai avusese angajamente locale în urma unor episoade controversate din anii í90, inclusiv din 1998-1999 când se vorbea despre riscul intrării României în incapacitate de plată, iar banca a avut o poziţie adversă, Totodată, pe lista din 2014 a dealerilor a apărut un alt gigant american, Goldman Sachs, care a făcut jocurile în procesul de listare a Romgaz inclusiv pe piaţa de la Londra, Un alt nume nou în 2014 a fost Raiffeisen Bank International, Iar în 2015, banca germană Commerzbank, banca italiană IMI şi banca franceză Natixis s-au regăsit în noua echipă extinsă a dealerilor selectaţi de Finanţe, iar RBS a ieşit din listă,

În anul 2016, Trezoreria a împrumutat de pe pieţele externe un volum de 3,25 mld, euro prin intermediul a trei emisiuni în cadrul Programului MTN. În cadrul primei emisiuni din februarie 2016 au fost redeschise cele două serii de obligaţiuni în euro emise în octombrie 2015, în valoare totală de 1,25 mld, euro, din care 750 mil, euro cu maturitate de 10 ani şi 500 mil, euro pe 20 ani, Emisiunea a fost suprasubscrisă de circa două ori, iar randamentele au fost în scădere faţa de emisiunea iniţială de la 2,845% la 2,55% pentru tranşa de 10 ani şi de la 3,93% la 3,90% pentru tranşa de 20 ani.

În luna mai 2016, a fost lansată o nouă emisiune cu maturitate de 12 ani, în valoare de 1 mld, euro la un randament de 2,992%, care a fost la rândul ei suprasubscrisă de circa 2 ori, fiind adăugată o nouă maturitate pe curba randamentelor, Iar în luna septembrie 2016 a fost lansată cea de a treia emisiune pe piaţa externă din 2016, cu un volum de 1 mld, euro prin redeschiderea emisiunii cu maturitate de 12 ani lansată în luna mai 2016, Suprasubscrierea a fost de 2,5 ori în acest caz, iar randamentul de 2,15% a fost în scădere cu 0,842% faţă de emisiunea iniţială, fiind cel mai scăzut cost obţinut vreodată de România pentru această maturitate,

În luna aprilie 2017 a fost atrasă suma de 1,75 mld, euro printr-o emisiune de euroobligaţiuni în euro în două tranşe, din care 1 mld, euro printr-o emisiune nouă cu maturitatea de 10 ani, şi 750 mil, prin redeschiderea emisiunii lansată în octombrie 2015, cu maturitatea iniţială de 20 ani, cele două tranşe fiind subscrise la randamente istorice minime,

Volumul efectiv al emisiunilor externe şi momentul accesării pieţelor internaţionale ţin cont de costurile asociate, de risc, precum şi de evoluţia pieţei locale, după cum susţine Ministerul Finanţelor,

Randamentele la care s-a împrumutat statul atât de pe pieţele externe, cât şi de pe piaţa internă au fost în scădere în ultimii ani, ajungând pentru unele scadenţe chiar la minime istorice, Dacă în aprilie 2014 costul de finanţare la împrumuturile în euro pe 10 ani a fost de 3,7%, în octombrie 2014 Ministerul Finanţelor s-a împrumutat pe 10 ani la un cost mai mic de 3% pe an, în premieră, În octombrie 2015, costul împrumturilor în euro pe piaţa externă pe 10 ani a coborât la 2,8%, pentru ca în primăvara anului 2017 costul să scadă până la 2,375%, Comparativ, în primăvara anului 2008 România se împrumuta pe 10 ani în euro la un randament de 6,8%,

Programul-cadru de emisiuni de titluri de stat, „Medium Term Notes“ (Programul MTN) este o facilitate neangajantă încheiată între Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de emitent, şi un grup de instituţii financiare selectate, În cadrul Programului MTN pot fi lansate periodic emisiuni de titluri de stat pe pieţele externe, în baza unei documentaţii contractuale standard, oferind emitentului avantajul accesării pieţelor de capital într-un timp mai scurt decât cel necesar parcurgerii etapelor pentru efectuarea fiecărei tranzacţii individuale, Totodată, se asigură şi flexibilitate în structurarea parametrilor emisiunilor, în funcţie de strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale, potrivit Ministerului Finanţelor,

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.08.2017

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.