Suspans într-una din tranzacţiile de pe piaţa bancară. Sandor Csanyi, şeful OTP Group, vorbeşte pentru prima dată oficial despre posibilitatea ca BNR să nu aprobe achiziţia Băncii Româneşti: „Unele probleme rămân nerezolvate.“

4 mar 2018 Autor: Anelis Baciu

„În România aşteptăm aprobarea BNR, dar avem temeri în privinţa obţinerii ei. Am o presimţire rea“

Sandor Csanyi, preşedintele OTP Group, a declarat la finalul săptămânii trecute într-o conferinţă la Budapesta că „are o presimţire rea“ legată de rezultatul tranzacţiei prin care sucursala locală a ungurilor preia Banca Românească de la grupul elen National Bank of Greece.

Csanyi se teme că BNR nu îşi va da acordul pentru preluare, în condiţiile în care avizul este aşteptat din vara anului trecut. ZF a trimis o solicitare BNR pe această temă, dar nu a primit un răspuns.

„În România aşteptăm aprobarea BNR, dar avem temeri în privinţa obţinerii ei. Am o presimţire rea“, a spus şeful OTP. Pentru preluarea Băncii Româneşti OTP a primit doar avizul Consiliului Concurenţei.

În încercarea de a obţine acordul BNR, OTP l-a trimis de urgenţă la Bucureşti pe Laszlo Wolf, directorul general adjunct al grupului.

„Directorul general adjunct Laszlo Wolf se află în România acum, negociind, dar unele probleme rămân în continuare nerezolvate“, a  explicat Csonyi.

La începutul lunii octombrie a anului trecut Sandor Csanyi a fost prezent la Bucureşti şi a declarat pentru ZF că se aşteaptă ca integrarea Băncii Româneşti să se deruleze foarte rapid, mult mai rapid decât integrarea Millennium Bank. Şeful OTP a punctat atunci că primordială este  obţinerea aprobării BNR. Ungurii îşi doresc ca prin achiziţii şi creştere organică să ajungă o cotă de piaţă de 7-8% în România. Un aviz ne­ga­tiv din partea BNR pentru preluarea Băncii Româneşti ar frâna extinderea OTP. În România OTP avea la finalul anului tre­­cut o cotă de piaţă în funcţie de active de 2,2%. Achiziţia Băncii Româneşti din vara anu­­lui trecut ar propulsa banca din România cel mai probabil pe locul opt în sistemul ban­car şi ar duce cota de piaţă la aproximativ 4%.

În cazul în care BNR nu aprobă tranzacţia OTP-Banca Românească, grecii de la NBG vor fi nevoiţi să caute din nou un cumpărător pentru sucursala locală. În cursa pentru Banca Românească a fost şi Banca Transilvania, însă este puţin probabil ca BT să fie dispusă acum să preia Banca Românească, în condiţiile în care are de integrat Bancpost.

Un potenţial cumpărător ar putea fi fondul de investiţii J.C Flowers, care a mai preluat o bancă grecească la finalul anului trecut, respectiv Piraeus, şi care a vrut iniţial să cumpere două bănci în România (Banca Carpatica şi Piraeus).

 

OTP România şi-a majorat în 2017 cu 83% profitul net, până la 45 mil. lei

OTP România a închis anul 2017 cu un profit net de circa 45 milioane de lei, în creştere cu 83% faţă de 2016, arată datele publicate la Budapesta. Veniturile totale ale băncii aferente anului trecut au cumulat 401 milioane de lei, fiind în creştere cu 2% faţă de anul precedent.

Cea mai mare parte a încasărilor, 73%, echivalentul a 293 milioane de lei, a venit din dobânzile aferente creditelor acordate, în timp ce veniturile din comisioane au însumat 45 milioane de lei. Veniturile din dobânzi au scăzut cu 3%, în timp ce încasările din comisioane s-au redus cu 5%. Banca a raportat însă o creştere de 29% a veniturilor din alte surse.

Pe de altă parte, cheltuielile operaţionale au scăzut cu circa 2% şi au ajuns la 263 milioane de lei, fapt ce a permis băncii obţinerea unui profit operaţional de 138 milioane de lei, în creştere cu 9%.

Portofoliul de credite brute al OTP Bank cumula 8 miliarde de lei la finalul lunii decembrie, fiind în creştere cu 2% faţă de aceeaşi perioadă din 2016. Creditele de retail însumau 5,6 miliarde de lei, în timp ce finanţările pentru companii ajungeau la 2,4 miliarde de lei. La capitolul resurse atrase de la clienţi, OTP a raportat depozite în valoare de 5 miliarde de lei, un nivel similar cu cel din 2016. Raportul dintre credite nete şi depozite se situa astfel la nivelul de 142% la finalul lunii decembrie.

 

Activele băncii au urcat cu 6% an la an, până la 9,4 miliarde de lei.

OTP a intrat pe piaţa românească la începutul anilor 2000 prin achiziţia Robank, iar de-a lungul anilor a încercat să-şi extindă prezenţa şi prin alte achiziţii şi să-şi majoreze cota în sistemul românesc, ungurii fiind interesaţi de BCR, Banca Transilvania, Banca Ţiriac, Banca Carpatica sau RBS. OTP devenise „cumpărătorul de serviciu“ din sistemul bancar. Deoarece aceste discuţii nu au dus nicăieri, OTP a mers înainte prin creştere organică. Filiala locală a celui mai mare grup financiar ungar avea o prezenţă marginală, respectiv o cotă de piaţă în jur de 1%, fiind în top 20 în sistemul bancar românesc.

În cele din urmă, OTP a reuşit să mai facă o achiziţie - Millennium Bank, la circa un deceniu după preluarea Robank, o entitate pusă pe picioare de grupul Bali, reprezentat local de generalul Victor Atanasie Stănculescu şi omul de afaceri Dan Drăgoi, tatăl fostului ministru de finanţe Bogdan Drăgoi.

Odată cu preluarea subsidiarei locale a portughezilor de la Millennium Bank, ungurii au câştigat patru locuri în topul băncilor  din România, urcând pe locul 13, cu o cotă de piaţă de circa 2%. Aceasta a fost prima consolidare din sistemul bancar local prin fuziunea dintre două bănci de după izbucnirea crizei financiare din 2008. Portughezii de la Millennium şi-au scos la vânzare banca din România, punând capăt unei aventuri de şapte ani pe piaţa bancară locală, în care au investit câteva sute de milioane de euro în speranţa că vor reuşi să facă un cap de pod aici, aşa cum au reuşit în Polonia. Criza a dat-o însă peste cap, iar problemele de la Lisabona i-au pus pe cei de la Millennium în situaţia să vândă mai multe bănci pe care le deţineau în afară, inclusiv în România.

OTP, fosta casă de economii a Ungariei (echivalentul CEC), a fost înfiinţată în 1949, iar după căderea comunismului a devenit un grup integrat, listat la bursă, cu planuri de extindere în regiune. Ungurii deţin bănci în Bulgaria, Croaţia, România, Serbia, Slovacia, Ucraina, Muntenegru şi Rusia. OTP are în total o reţea de 1.385 de sucursale în regiune.

Grupul OTP are active de peste 35 miliarde de euro şi este cea mai mare bancă din Ungaria.

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.03.2018

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.